Prea egoiști…

viata-factori-oameni
Suntem egoişti. Noi, oamenii suntem egoişti.

Nu există zi în care nu ne-am gândit la noi, măcar pentru un minut! Mereu ne gândim cum să ne simţim noi cât mai bine, iar atunci când nu ne merge dăm vina pe toţi şi nu ne putem asuma greşeala.

Suntem egoişti cu prietenii, cu parinţii, cu iubiţii/iubitele, cu toţi.

Nu ai putea să mă convingi că nu eşti şi tu aşa! Ştii de ce? Pentru că chiar şi acum gândeşti că tu nu faci parte din această categorie! Mă-nconjoară zilnic zeci de oameni de acest tip, mai dragi sau mai puţin dragi sufletului.

Noi, cei egoişti, începem să preţuim atunci când pierdem! Şi de cite ori imi repetam in gând să nu mai fac aceleaşi greşeli niciodata şi oricum le fac. Dragostea de sine mereu prevalează! Credem că lumea ne stă la picioare, că orice ne aparţine, că nimeni nu ne poate parăsi ( desigur prea buni ca sa ne părăsească cineva), că indiferent de ce facem, vom fi iertaţi. Dezamagire, nu e chiar aşa. Oamenii obosesc să mai fie oameni, încetează să mai iubească necondiţionat fără să aştepte ceva înapoi, înceteaza să mai daruiască zâmbete şi dispar. Azi vei dispărea şi tu.

Suntem prea tineri ca să nu ne avântăm în toate jocurile vieţii. Cei cu un bagaj de aventuri mult mai mare au doar menirea de a ne întinde mâna şi de a ne arăta drumul corect . Nu vă costă nimic, fiţi mai buni. Trăim într-o lume meschină de tot!

Astăzi, mai mult ca niciodată cred ca omul e razboi, omul e pace, omul ucide şi omul naşte, atât la propriu cât şi la figurat!  Omul îţi poate zbuciuma sufletul, provocindu-ţi un război civil între fluturaşii din stomac şi tot el ţi-i poate linişti printr-un gând sau o vorbă dulce, o alinare! Urăsc să pierd, dar azi declar cu pieptul deschis că sunt înfrintă! Nu, nu pentru mult timp, pentru o zi în care să mă simt slabă şi neajutorată! Întinde-mi o mînă şi ajută-mă!

Suntem prea egoişti pentru o lume ce a fost creată de o închipuire atât de divină!

Azi pierd eu, mîine pierzi tu!

Cad, mă ridic, zîmbesc şi merg mai departe, pentru că noi OAMENII suntem prea egoişti ca să ne învăţăm să pierdem şi să ne cerem iertare! Deci, azi nu mă voi încadra în tiparele voastre şi voi fi un pic mai bună!

Sursa: www.cuprianvaleria.wordpress.com